By - - 0 Comments

Dată fiind distanța foarte mare dintre lumea elenă și civilizația chineză, mulți ar fi tentați să creadă că cele două popoare nu s-au întâlnit decât în timpurile moderne, nicidecum că ar fi avut ocazia să poarte un război în antichitate.

Și totuși, chiar asta s-a întâmplat!

Chinezii au avansat spre vest iar grecii spre est, când cele două puteri s-au întâlnit a avut loc un scurt război uitat de istorie, război câștigat de chinezi.

Acest război a ținut 2 ani, între 104 și 102 î. d.Hs. și a fost numit de chinezi Războiul cailor cerești.

Grecii colonizaţi în Asia Centrală de către Alexandru cel mare

Imperiul lui Alexandru, deși unul efemer, și-au pus amprenta pentru sute de ani peste popoarele și civilizațiile cuprinse între Marea Egee și fluviul Gange.

Prin acest teritoriu uriaș, mare rege elen al Macedoniei, a presărat o mulțime de colonii grecești, foarte multe purtând numele de Alexandria.

Una dintre aceste Alexandrii, a fost Alexandria Eschate (adică Alexandria Îndepărtată), întemeiată în anul 329 î.Hs., în Valea Fergana (Tajikistanul de azi), cel mai îndepărtat avanpost al imperiului lui Alexandru.

După moartea celebrului cuceritor, imperiul său s-a împărți inițial între generalii săi, iar mai târziu procesul de fărâmițare a continuat, generalii foștilor generali devenind la rândul lor conducători independenți, peste alte regate elenistice, tot mai mici.

Așa aparare regatul greco-bactrian, desprins din cel seleucid (în 256 î.Hs.) care va controla și Alexandria Eschate, dar și acest regat se va dizolva la rândul să în altele mai mici, aproximativ 100 de ani mai târziu, unul din aceste stătuleze elenistice având capitala chiar la Alexandria Eschate.

În anul 130 î.Hs., o ambasadă chineză care căuta aliați în Asia Centrală împotriva unor triburi nomade din Mongolia, descoperă acest mic regat grecesc (numit în documentele chineze Dayuan, adica Marele Yuan, unde Yuan era derivat de la ionieni, numele vechi al grecilor, folosit în Asia până în ziua de azi).

Ambasada chineză este absolut impresionată de rasa de cai europeni găsită aici, înalți și puternici, spre deosebire de caii mici ai mongolilor cu care erau obișnuiți chinezii. Acești cai găsiți de chinezi în Fergana sunt numiți în documentele de la curtea imperială a Chinei, Cai Cerești.

Text bilingv, în greacă și aramaică, datând din sec. II î.Hs., descoperit în Afganistan

La scurt timp împăratul Wudi trimite o ofertă pentru a cumpăra un anumit număr de cai cerești de la grecii din Dayuan, doar că, din motive care nu au mai fost precizate în analele chineze, grecii refuză oferta (poate prețul era prea mic).

Războiul

Jignit de refuzul grecilor, în anul 104 î. Hs. împăratul chinez trimite un corp de expediție pentru a pedepsi regatul Dayuan. Era vorba de aproximativ 20 000 de soldați, dar doar jumătate mai ajung să ia parte la lupte, restul murind de foame în deșertul Taklamakan care separa China de Asia Centrală.

Triburile din oazele acestui deșert au refuzat să recunoască suzeranitatea chineză și nu au oferit hrană și suport logistic acestei armate.

Slăbiți și decimați, chinezii au fost respinși inițial de urmașii lui Alexandru.

Dar împăratul nu se lasă.

Trimite o oaste de 3 ori mai mare decât prima, care nu înainitează direct spre micul regat elenistic ci supune mai întâi triburile turcice și scitice și deșert și lasă garnizoane în oazele acestuia, după care construiesc un drum presărat cu hanuri și centre de aprovizionare, drum care va fi cunoscut ulterior drept Drumul Mătăsii.

După ce și-au asigurat astfel partea logistică, armata chineză își continuă înaintarea spre vest, chiar dacă tot acest proces complex i-a luat în jur de 2 ani.

De data acesta chinezii cuceresc Alexandria Eschate și obțin supunerea și tributul micului stat Dayuan.

China în timpul împăratului Wudi, cel care a dus războiul împotriva grecilor din Dayuan

Convinși că anexarea acestei regiuni atât de îndepărtate de capitala chineză nu e o opțiune practică, împăratul se mulțumește cu statutul de vasali al acestor greci care, în generațiile următoare se vor asimila tot mai mult în populațiile scito-persane în mijlocul cărora trăiau.

Deși acest scurt război a fost practic uitat de istorie, grecii din Dayuan dispărând asimilați de alte popoare, implicațiile lui au fost unele de durată, primul contact dintre europeni și chinezi fiind începutul unei lungi și complicate relații dinitre două lumi atât de diferite.

Expediția chineză deschide vestitul Drum al Mătăsii, pe care vor circula mărfurile, oamenii dar mai ales ideile.

Pe aici a intrat în China marfa romană, pe aici au trecut mătasea, bumbacul, praful de pușcă, hârtia dar și budismul, el însuși un produs al contactului dintre civilizația greacă și cea indiană, dar acesta va fi probabil subiectul unui alt articol…