By - - 0 Comments

Natura conținutului web se diversifică tot mai mult în ultima vreme, textul scris fiind concurat din ce în ce mai tare de materialele video, materiale care au fost incluse automat, cu succes, în rândul instrumentelor de marketing online.

Vlogging este un cuvânt compus, un termen de argou format din contopirea lui video cu blogging. Cu alte cuvinte un vlog este un blog video. În loc ca autorul să își scrie gândurile și mesajele sub forma unui text scris și le transmite sub forma unor înregistrări video, de regulă folosind platforma Youtube.

Vloggingul are o serie de caracteristici comune cu bloggingul dar aduce și o mulțime de elemente de noutate, specifice noii abordări pe care o implică.

Debutul fenomenului de vlogging în mediul online românesc are două caracteristici principale:

  • a debutat prin proiecte care nu făceau decât să copieze tipologii de vloguri de succes din SUA și Europa;
  • s-a dezvoltat direct proporțional cu creșterea numărului de utilizatori cu vârsta între 10 și 15 ani, segmentul cel mai receptiv la acest tip de produs online (utilizatorii mai în vârstă fiind mai conservatori și preferând în continuare blogurile clasice, deși fenomenul este încă în plină transformare).

Ca și temtică abordată, vlogurile, ca și blogurile, pot fi practic despre orice, de la rețete culinare la business sau sport, însă la începuturile lor, prin 2008-2011, cele mai populare vloguri din lume (și implicit românneșt) erau despre, gaming, beauty și entertainment, erau creația unor tineri și nu erau foarte complicate sau profesioniste din punct de vedere tehnic.

Creșterea a fost una lentă dar constantă, realizată în mod natural, organic, stimulată de existența unor comunități virtuale interesate de subiectele abordate și de lipsa unei concurențe serioase în domeniu.

Practic, în câteva luni, sute de mii de tineri și copii ajungeau să urmărească vlogurile unor tinere talente, transformându-i nu doar în vedete ale Youtube-ului ci și în antreprenori de succes, reclamele oferite de Google (proprietar al Youtube din 2006 când l-a cumpărat pentru 1,65 miliarde de dolari) fiind cea mai eficientă modalitate de monetizare a unui blog.

Chiar dacă termenii de vlog și vloggerii încă nu erau folosiți pe scară largă, o serie de tineri care știu să se descurce în fața camerei de luat vederi, au strâns în jurul lor comunități de subscriberi care numărau milioane de membri.

Majoritatea nu s-au gândit inițial să facă bani din asta, pur și simplu debordau de energie și căutau un mijloc prin care să transmită lumii întregi gânduriile și trăirile lor. Bineînțeles că pe măsură ce descopereau gustul celebrității opiniile și țelurile li se schimbau treptat, odată cu primii bănuți care începeau să vină din reclame.

 Ce a urmat și potențat această atitudine a fost reacția senzatională a urmăritorilor care, din simpli privitori s-au transformat în fani care cereau întâlniri și se manifestau zgomotos, care executau rapid ce li se solicita și care, practic, au creat o presiune enormă pe creatorii de conținut, o dată să se țină de treabă iar apoi să se dezvolte și să producă neîntrerupt, la timp și la standard, clipurile care mențineau relația.

O caracteristică specială a vloggingului este că generează reacții de la fani, mult mai înspre clișeistica vedetelor de televiziune. Comparativ cu bloggerii, vloggerii au un statut virat înspre staruri, fiind, practic, vedetele cu care oricine poate conversa sau stabili relații de prietenie virtuală autentică.

Din perspectiva asta, viața vloggerului se poate foarte ușor împărți în două: una în care caută, alege subiectele și produce conținutul și a doua parte, în care răspunde la reacțiile pe care le generează, în care păstorește activ comunitatea, oferind o bună parte din timpul personal acestei direcții. Legătura cu comunitatea este parte integrantă a înțelegerii cu urmăritorii pentru că, daca Smiley poate să-i ignore sau să nu se implice la un anumit nivel,  nu acelasi lucru își permite vloggerul care vrea să crească.

Emoțional, aceasta este o explicație validă a dinamicii fanilor din segmentul de tineri, unde vloggerii au început să înlocuiască autoritatea informației provenite din învățământul formal sau familie și au creat și livrat pe niște așteptări de orientare și alegeri în viață specifice preadolescenței.

Un moment important al dezvoltării vloggingului în România l-a reprezentant intervenția lui YouTube, care a început să susțină și să promoveze coerent “producătorii de conținut”. Aceasta a insemnat o credibilizare și o susținere morală și materială pentru o decizie și un angajament de drum lung pentru mulți care doar testau apele sau se uitau de pe margine.

Relația între conținut și posibilitatea de viralizare

Evoluția vloggingului ține de două mari evoluții ale mediului digital: Facebookul și mobilul. Primul pentru viralizarea conținutului, al doilea ca principal obicei de consum al acestui tip de conținut.

Deși YouTube-ul era de mai mult timp principalul mod în care se consuma conținutul video, abia explozia în popularitate a rețelelor sociale i-a făcut dreptate și a consacrat legătura între utilizatori și anumite formate de continut.

Practic, Facebookul a fost instrumentul care a popularizat cel mai bine vloggerii și a creat comunitatea, audiența fiecaruia, ulterior aflată în contact direct cu canalul video, fără legatură cu zona socială.

Mobilul este instrumentul fără de care nici socialul, nici video-ul nu ar fi ajuns aici și, fără îndoială, este ecranul de pe care este consumat preponderent conținutul vloggerilor.

Efortul s-a intensificat, rezultatele au început să apară și din ce în ce mai mulți au început să-și precizeze mai bine locul pe această piață, să își ia în serios publicul și direcția, să inoveze, să intensifice calitatea producțiilor, să investească în diverse lucruri care au îmbunătățit conținutul.

Ca un trend foarte viguros, în ultimii doi ani, s-a desprins o categorie, mai ales pe entertainment, care a ajuns la niște performanțe de producție și rezultate care le permit să vadă puțin peste rutina realizării unor materiale săptămânale și să le dea posibilitatea de a emite pretenții și a construi în zona de programe complete, similare celor de televiziune.

Practic, aceștia se tranformă, din amatori pe YouTube, în studiouri și concepte de entertainment în măsură să producă și să vândă oriunde, adevărate case de producție.

O parte dintre aceștia au făcut eforturi și s-au dotat tehnic la nivele profesioniste, au construit echipe în masură să susțină producții complexe, la costuri mult sub producția de televziune.

O ultimă etapă, recentă, a creșterii vlogurilor a reprezentat-o intrarea în vlogging a vechilor bloggeri care, fără să renunțe la blog, au sesizat o oportunitate în această extensie și au început să creeze conținut video. O parte din ei au început să dubleze ce fac prin materiale video sau să creeze colecții video independente care să le ofere accesul la o categorie nouă de target, să le extindă comunitatea și puterea de influență.

În același context al migrației către vlogging, este de așteptat o mișcare similară și din partea vedetelor către jurnalul filmat, o trecere dinspre story-urile de Snapchat sau Instagram către proiecte mai așezate de video, ca o opțiune viabilă și pe val de refacere a relației cu fanii.

Trecerea de la bedroom vlogging la daily vlogging, format Reality TV

Tehnologia a schimbat dramatic felul în care capturăm imaginea și sunetul, iar acest lucru a însemnat o democratizare a acoperirii video în toate ipostazele. Nu mai este de mult timp ciudat să te filmezi pe stradă sau să vorbești singur/ă cu camera la o petrecere pentru un story pe Snap sau Insta, pentru un live pe Facebook sau, iată, vlogul personal.

Aceasta a dus la proliferarea vloggerilor care documenteaza întâmplările de peste zi și le prezintă audienței într-un format comprimat, dinamic, cu accentele personale specifice, așa categorisiții “daily vloggers”.

Un efort care, deocamdată, pare disproporționat, cel putin pentru cei din afară dar care își găsește argumente între practicanți și, cu siguranță, de urmărit pe viitor.

Specializarea

Vom asista la o diversificare și mărire a nișelor pe care va apărea conținut de vlogging și o transformare a modului în care rămânem conectați la online, în care ne vom lua informațiile și deciziile.

Apropo de tendințe, domeniile și nișele pe care apar vloguri noi sunt în continuă creștere, într-o nevoie de a acoperi cât mai multe specializări cu potențial mare atât ca număr de urmăritori, cât și ca model economic viabil.

Piața actuală are două mari verticale: gaming-ul și entertainment-ul. Gaming-ul produce, de departe, cel mai mare impact, prin numărul de vloggeri specializați, abundența de materiale și audiența foarte fidelă. De cealaltă parte, entertainment-ul reușește să crească în mod consistent de la an la an și promovează primele vedete care reușesc să întemeieze o relație stabilă cu brandurile din perspectiva de influențatori și realizatori de conținut.

Publicul care a început în primii ani cu vlogging-ul daily, gaming sau entertainment va avea nevoie de un alt conținut în anii următori, va ajunge in zona de carieră, familie, pasiuni și, ca urmare, cei care produc conținutul trebuie să se adapteze pentru a livra pe toate aceste nișe, pentru a menține legătura cu o divesificare a nevoilor și o schimbare a cadrului, limbajului, abordării.

O altă nișă pe care o vad importantă în anii care vin este vlogging-ul axat pe educație, pe transmiterea pe această cale a unor valori care, în trecut, erau apanajul familiei și prietenilor și care acum se extind în internet. De la reguli în societate la life hacks, trecând prin relații și igienă, totul se va învăța în curând de pe online sau, în cel mai bun caz, se vor confirma pe online, în zona de autoritate informală a vloggerilor.

Uitându-ne în urmă, business-urile au ratat în mare parte pariul cu blogul de companie, dar cu siguranță vor încerca să facă și vlogging. Deși sunt ușor circumspect aici, bazat pe apetitul săazut al brandurilor către construcție și efort pe termen lung, este evident că sunt zone de business extrem de compatibile cu mesajul vizual și sperăm să vedem cât mai repede exemple de vlogging corporate sau de business făcut profesionist, cu ieșirea din clișeul și lenea de alăturare de mesaje de comunicare numai în cadrul vlogurilor consacrate.

Relația cu brandurile

Deși începutul lui 2016 găsea o mare masă de vloggeri înca în cautarea unui răspuns în legătură cu relația cu brandurile, finalul anului aduce campanii diverse și o anumită coerență de atașare a mesajului de comunicare cu acest nou canal. Mai mult, deja apar voci care vorbesc de pervertirea unor vloggeri in această direcție și în defavoarea conținutului creat.

2016 rămâne un an caracterizat de evoluții foarte dinamice, iar una dintre acestea o reprezintă acest “wow” care a apărut în mai multe departamente de comunicare în momentul în care producții realizate de anumiți vloggeri au reușit să ajungă la o audiență mult peste așteptări, în condiții de eficiență complet diferite abordării clasice.

Numărul subscriberilor pe care îi aduce vlogger-ul reprezintă un start bun din perspectiva succesului și expunerii materialului, un target inițial foarte bine clasificat socio-demografic, cu o relație foarte strânsă cu inițiatorul mesajului, avantaje din altă ligă față de televiziune și abordarea clasică.

În special brandurile care se adresează generației tinere profită de popularitatea în creștere a vlogurilor, acesta fiind, nu mai devreme de acum un, an o terra deserta pentru comunicare, mai ales pentru Gen Z si Gen Alfa care nu consuma conținut pe canale deja consecrate (TV/Facebook).